Published
7 ani agoon
În vederea creșterii gradului de siguranță la frontierele Romaniei, Poliția de Frontieră Română continuă să întreprindă măsuri ferme în toate zonele de competență în vederea depistării și reținerii persoanelor care nu respectă regimul frontierei de stat, scopul fiind creșterea gradului de siguranță a cetățeanului și combaterea eficientă a infracționalității transfrontaliere. Astfel, în ceea ce privește situația migrației ilegale la granițele țării, Poliția de Frontieră Română a dispus o serie măsuri pentru creșterea capacității operative în zona de competență, astfel: * intensificarea supravegherii frontierei prin dispozitive eficiente care să acopere zonele de responsabilitate, în special zonele de risc identificate la nivelul sectoarelor poliției de frontieră; * pentru întărirea dispozitivului de supraveghere al frontierei de stat sunt desfășurate acțiuni comune cu alte instituții ale Ministerului Afacerilor Interne (Poliție, Jandarmerie, Inspectoratul General pentru Aviație), în baza unui plan comun de menținere, asigurare a ordinii publice și creșterii gradului de siguranță a cetățeanului. Acțiunile de cooperare inter-instituțională se desfășoară în diferite zone aflate în competența Poliției de Frontieră Române situate la granița de sud și sud-vest; * folosirea la capacitate maximă a aparaturii de observare pe timp de zi/noapte și suplimentarea mijloacelor tehnice de mobilitate și supraveghere în vederea creșterii capacității operative la frontieră — echipamente mobile de supraveghere, echipamente portabile pe principiul termoviziunii, autospeciale de supraveghere pe principiul termoviziunii și mijloace de mobilitate terestră; * suplimentarea cu personal din cadrul structurilor operative centrale și teritoriale, care să acționeze în mod progresiv în zona de frontieră. În mod concret, efectivele Poliției de Frontieră care își desfășoară în mod curent activitatea în zona de frontieră sunt sprijinite de dispozitive comune, formate din polițiști de frontieră din cadrul inspectoratelor teritoriale și jandarmi, care acționează zilnic în misiuni de supraveghere a frontierei terestre la granița cu Serbia. Aceste acțiuni au ca scop asigurarea ordinii publice și combaterea infracționalității transfrontaliere, în mod special a migrației ilegale, echipajele mixte fiind dotate cu echipamente și autospeciale cu sistem de termoviziune. De asemenea, echipajele de la sol beneficiază de sprijinul unui elicopter din cadrul Inspectoratului General de Aviație, care execută misiuni de supraveghere aeriană în zona de competență, atât pe timp de zi, cât și pe timp de noapte. Poliția de Frontieră Română, prin structurile specializate în combaterea migrației ilegale, acționează în sistem integrat cu celelalte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne (Inspectoratul General pentru Imigrări, Poliția Română, Jandarmeria Română), inclusiv în interiorul țării, în vederea identificării și depistării cetățenilor străini cu ședere ilegală, precum și a persoanelor implicate în traficul de migranți. Măsuri similare de întărire a dispozitivului de supraveghere a frontierei de stat au fost dispuse și la Marea Neagră, Poliția de Frontieră Română, prin Garda de Coastă, dispunând de dotările și capacitățile navale necesare pentru a asigura atât patrularea și intervenția pe mare, cât și pentru a acționa eficient în cadrul acțiunilor S.A.R. (search and rescue) în cazul persoanelor aflate în pericol pe mare. De asemenea, pentru gestionarea fenomenului s-a pus accent colaborarea cu autoritățile de frontieră din țările vecine. Astfel, la frontiera cu Serbia, în vederea îmbunătățirii colaborării dintre cele două state și gestionării eficiente a fenomenului la granița comună, au început misiunile de patrulare în comun de către autoritățile de frontieră dintre cele două țări. La frontiera cu Ungaria, cooperarea transfrontalieră cu autoritățile ungare este foarte eficientă, în acest sens fiind desfășurate acțiuni comune de prevenire și combatere a migrației ilegale și permanent se desfășoară un schimb operativ de date și informații, în vederea depistării persoanelor care încearcă să treacă ilegal frontiera. De asemenea, la granița cu Bulgaria, controlul la frontiera dintre cele două țări se realizează în comun, fapt pentru care migranții depistați sunt predați autorităților de frontieră bulgare, în baza documentelor bilaterale de colaborare, în vederea continuării cercetărilor.
Date statistice
O analiză în ceea ce privește migrația ilegală indică faptul că în prezent, România, comparativ cu frontierele altor state UE, nu s-a confruntat cu un aflux masiv de persoane care încearcă să treacă fraudulos granița, dar situația a fost și este atent monitorizată. Cu toate că în ultimul an s-au înregistrat mai multe cazuri de trecere ilegala a frontierei, în ansamblu, indicatorii de migrație ilegală la nivel național se înscriu pe aceeași dinamică și sunt mai mici decât cifrele înregistrate la nivel european. În primele 7 luni ale anului 2017, în urma misiunilor de supraveghere și control ale frontierei de stat la nivelul întregii țări, polițiștii de frontieră au depistat aproximativ 2.800 cetățeni străini care au încercat să treacă ilegal frontiera, din care 1.500 pe sensul de intrare și 1.300 la ieșirea din țară. Totodată, vă informăm că în acest an, persoanele depistate de către polițiștii de frontieră au fost organizate în 416 grupuri de migranți, în care au fost identificați 170 de facilitatori. În toate cazurile de migrație ilegală, polițiștii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trecere ilegală a frontierei de stat sau tentativă de trecere ilegală a frontierei de stat, iar călăuzele sunt cercetate pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de migranți. De asemenea, în cazurile persoanelor depistate în timp ce încearcă să intre ilegal în România, polițiștii de frontieră demarează procedura de punere în aplicare a protocoalelor și acordurilor de readmisie încheiate cu țările vecine, pentru preluarea persoanele de către autorităților de frontieră din acele state, în vederea continuării cercetărilor și dispunerii măsurilor legale ce se impun.
Am devenit jurnalist în urmă cu foarte mulţi ani, pe la începutul lui 1992. Era dificil, pentru că lumea era avidă de informaţii, iar adunarea acestora presupunea foarte multă muncă. Redacţia ziarului Telegraf a constituit lansarea mea în presă, iar viaţa mea personală a devenit extrem de simplă: lucram de dimineaţa până în cursul nopţii. După vreo 6 ani, timp în care am început să fac şi televiziune, la TV Neptun, am decis să plec la subredacţia de Constanţa a ziarului Naţional. Acela a fost momentul în care am lucrat în paralel în presa scrisă şi în cea audio, la mai multe posturi de radio, începând cu Europa FM şi terminând cu Mix FM. A venit apoi perioada în care mi-am dorit mai mult şi am continuat să fac şi televiziune, la Antena 1, iar apoi la B1TV. Însă presa scrisă a rămas, mereu, marea mea pasiune. Am ajuns redactor şef adjunct la Observator de Constanţa, unde am rămas mai bine de 10 ani. Apoi am stabilit că ajunge cu genul acesta de muncă în care îţi neglizeji familia, că este cazul să fac altceva. Şi am devenit PR! După 5 ani, mi-am reamintit că doar presa mă satisface din toate punctele de vedere! Motiv pentru care ... iată-mă!