Exclusiv
Veşti rele pentru avocatul Ionel Haşotti
Prefectul Judeţului Constanţa, Adrian Nicolaescu, a sesizat Justiţia cu o cerere de constatare a nulităţii absolute a titlului de proprietate emis în luna iunie a.c., în cadrul scandalului generic numit de presă „retrocedarea abuzivă a carierei de piatră de la Sibioara”. Cererea a fost depusă pe 30 august a.c. la Judecătoria Constanţa şi face obiectul dosarului de judecată 23037/212/2016. Până la acest moment, nu a fost stabilit un prim termen de judecată, dosarul aflându-se în procedură preliminară. La baza acestui demers ar putea sta dovezi de retrocedare multiplă a terenului de 20 de hectare de la Sibioara.
În esenţă, Cazul Sibioara se referă la retrocedarea unui teren minier către persoane fizice reprezentate convenţional de celebrul avocat Ionel Haşotti, în pofida faptului că Legea 1/2000 interzice categoric retrocedarea terenurilor de acest tip. Pentru a fenta legea, Ionel Haşotti a susţinut în faţa Tribunalului Constanţa, în pledoaria sa din 25 noiembrie 2008, că: „terenul nu are niciun fel de oprelişte la restituire. Nu există dovadă că există o exploatare de carieră de piatră.”.
În realitate, pe teren se afla cea mai importantă carieră de piatră din Dobrogea, care funcţiona acolo din anul 1965. Compania care exploata activul în baza unei licenţe emise prin hotărâre de guvern, Somaco Construct SRL, fusese cumpărată, încă din anul 2005, cu patru milioane de euro, de SC Comprest Util SRL, aparţinând omului de afaceri Grigore Comănescu.
După ce a câştigat în 2008 terenul susţinând că nu este carieră de piatră, acelaşi avocat a cerut în 2009 altei instanţe de judecată să dispună sistarea exploatării miniere pe terenul retrocedat în mijlocul carierei, demolarea clădirilor şi evacuarea echipamentelor industriale aparţinând companiei Somaco Construct SRL. În mod paradoxal, instanţa n-a văzut contradicţia flagrantă dintre cele două demersuri şi a autorizat sistarea exploatării, evacuarea echipamentelor şi demolarea clădirilor. Chiar şi aşa, avocatul s-a căznit ani de zile, cu peripeţii juridice din cele mai spectaculoase, să obţină posesia terenului minier pentru clienţii săi. Însă titlul de proprietate pentru terenul retrocedat nu a fost emis până în iunie 2016, datorită unor probleme tehnice cadastrale (suprapuneri peste alte terenuri). La aceeaşi situaţie au contribuit şi numeroasele litigii cu firma lui Grigore Comănescu.
La un moment dat, Tribunalul Constanţa a pronunţat o hotărâre irevocabilă în favoarea omului de afaceri, constatând dreptul său de proprietate şi de folosinţă asupra terenurilor din carieră. Însă avocatul a găsit resorturile juridice de a revoca hotărârea de nerovocat, printr-un recurs la recurs, neprevăzut de lege. Mai mult, acesta a obţinut daune pentru clienţii săi de jumătate de milion de euro de la Comisia Judeţeană Constanţa, iar într-un alt proces, aflat încă pe rolul instanţelor de judecată, încearcă să mai obţină încă 250.000 de euro de la firma lui Grigore Comănescu, pe motiv că omul de afaceri nu ar fi demolat clădirile de pe teren. În mod paradoxal, pe terenul retrocedat prin fraudă la lege nu se află niciun fel de clădire, ceea ce demonstrează că instanţa care a dispus demolarea nu a verificat situaţia de fapt.
În iunie 2016, Comisia Judeţeană Constanţa a emis un titlu de proprietate pentru autorul Nicolae Tudorancea şi moştenitorii acestuia Elena Mitrofan, Constantin Muscalu şi Valeriu Muscalu (clienţii lui Ionel Haşotti), pentru o suprafaţă de 20 de hectare. Însă o multitudine de dovezi arată că titlul de proprietate nu este cuvenit acestor persoane, motiv pentru care prezumăm că prefectul judeţului Constanţa a deschis acum, aşa cum arătam mai sus, un proces de constatare a nulităţii absolute, la Judecătoria Constanţa.
În primul rând, AUTORUL înscris în titlul de proprietate, pe numele său Nicolae Tudorancea, a decedat în anul 1942. Însă calitatea de „autori” în procedurile de retrocedare aparţine persoanelor deposedate abuziv de regimul comunist instaurat în România după data de 6 martie 1945. În mod evident, mortul din 42 nu putea fi deposedat după 1945, motiv pentru care acesta nu putea avea calitatea de autor în procedurile de retrocedare. În ciuda acestor evidenţe, calitatea de autor a lui Tudorancea şi aceea de persoane îndreptăţite la retrocedare a clienţilor lui Ionel Haşotti au fost confirmate de fosta judecătoare Corina Eugenia Jianu, actualmente suspendată din magistratură şi trimisă în judecată pe motiv că a luat mită de la fostul primar din Năvodari, Nicolae Matei, ca să pronunţe hotărâri de retrocedare a unor terenurilor de pe malul mării, prin fraudă la lege. Jianu a reţinut în mod absurd că autorul mort în 1942 a plătit taxe şi impozite pentru teren până în anul 1951.
În al doilea rând, clienţii lui Haşotti aveau alţi autori, respectiv pe fiii lui Nicolae Tudorancea, Aurel şi Tudor, care erau în viaţă la momentul instaurării regimului comunist. Dar toate terenurile confiscate de comunişti de la Aurel Tudorancea, în speţă 9,2 hectare de teren, au fost restituite, după anul 1991, către o urmaşă a acestuia, pe numele ei Ioana Tudorancea, aşa cum reiese dintr-un Referat întocmit în anul 2015 de Primăria Lumina. Acelaşi Referat atestă că şi alţi urmaşi ai lui Nicolae Tudorancea au fost autori în procedurile de retrocedare după anul 1991: nora Elena Tudorancea cu o suprafaţă retrocedată de 7 hectare (Titlul de Proprietate 27581/1580) şi fiica Paraschiva Cangea, cu o suprafaţă retrocedată de 5 hectare (Ttitlul de Proprietate 52275/1479).
[pdf-embedder url=”http://img.ordinea.ro/uploads/2016/09/Referat-Primaria-Lumina.pdf”]
Documentaţia aferentă retrocedării Cangea atestă că Nicolae Tudorancea a vândut cinci hectare din lotul său iniţial de 20 de hectare către fiica sa Paraschiva, în anul 1938. Aşa cum se arată în Referatul mai sus citat, Paraschiva Cangea a fost înscrisă în Registrul Agricol Sibioara, în perioada 1945-1949, cu suprafaţa de cinci hectare, islaz. Concomitent, în aceeaşi perioadă au fost înscrişi în Registrul Agricol „Moştenitori Nicolae Tudorancea” cu 15 hectare de teren, islaz. Urmaşii Paraschivei Cangea au retrocedat cele cinci hectare de teren în anul 1991, pe un amplasament diferit, având în vedere că terenul originar, fiind afectat activităţilor miniere, era exceptat prin lege de la restituire. Documentele de arhivă atestă că această suprafaţă era parte din Lotul 7/1894, în suprafaţă iniţială de 20 de hectare, dobândit la finele secolului al XIX-lea de Nicolae Tudorancea. Prin urmare, „moştenirea” lui Nicolae Tudorancea putea fi de cel mult 15 hectare, aşa cum figura ea în Registrul Agricol. Cu toate acestea, clienţii lui Haşotti au primit 20 de hectare, întrucât dovezile de retrocedare parţială, în privinţa celor cinci hectare, nu au fost luate în discuţie, nefiind prezentate la dosarul procesului de retrocedare.
În al patrulea rând, aşa cum am descoperit de dată recentă, numele Tudorancea Nicolae apare ca autor şi în Titlul de Proprietate 82878/2582 din anul 2002, prin care fiica acestuia, Lucreţia Păsculescu, a primit opt hectare de teren pe raza administrativă a comunei Săcele. Având în vedere suita de înscrisuri ce atestă retrocedările multiple, nu este deloc exclus ca şi alţi urmaşi ai lui Tudorancea (care a avut şapte copii) să fi fost deja puşi în posesia altor suprafeţe de teren, înainte ca Ionel Haşotti să ceară şi să obţină, în numele clienţilor lui, restituirea pe de-a întregul a terenului deja restituit în procedurile anterioare.
Pentru o imagine completă, cititi întregul nostru serial dedicat Cazului Sibioara:
Cum s-a retrocedat cariera Sibioara prin fraudă la lege (I)
Cazul Sibioara (II): O moştenire incertă, retrocedată de două ori
Cazul Sibioara (III): Un mort a plătit taxe şi impozite
O retrocedare, după un veac de… amnezie
HALUCINANT. Cum a câştigat Ionel Haşotti un recurs împotriva unei hotărâri irevocabile
Recursul la recurs al lui Ionel Haşotti a ajuns pe mâna DNA
Prefectura Constanţa faţă cu abuzul de la Sibioara. O tragicomedie care nu se mai termină
Secretul minier de la Sibioara, avocatul Haşotti şi off shore-urile lui Strutinsky
Retrocedarea pe acte false de la Mihail Kogălniceanu (1)
Proprietar la zece ani? Încă o dovadă a falsului folosit de clienta avocatului Haşotti la retrocedarea din Kogălniceanu
Victimele falsului de la Kogălniceanu. Zece consilieri şi doi primari, târâţi într-un proces penal de şapte ani
De ce n-o întreabă procurorii de sănătate pe Elena Mitrofan, clienta avocatului Haşotti
Ultimul tun în abuzul de la Sibioara: jumătate de milion de euro pentru clienţii lui Haşotti
