Exclusiv
Viile dobrogene, lucrate cu țigani din țară! Localnicii așteaptă ajutoarele sociale!
E toamnă, iar acum este vremea recoltatului. Nu, nu a sărbătorilor dedicate acestei perioade, ci a lucărilor efectuate pe câmpuri și pe dealuri. Acum nu mă voi referi la legumicultori, deși lucrează tot anul pentru a ne putea cumpăra noi ardei și castraveți, gogoșari și ardei iute. De această dată mă voi referi la un număr mai mic de oameni, dar care recoltează zeci și sute de hectare cultivate cu struguri. Așa cum bine știți, în județul Constanța există mai multe vii particulare. Implicit, tot în județul nostru se fac în fiecare an cantități uriașe de vin care se vând atât în țară, cât și în străinătate. Pentru că solul este extrem de bun, există mai multe ferme viticole – unele sunt vii cu o lungă tradiție, altele sunt mai noi dar extrem de bine îngrijite. Județul Constanța are în jur de 680.000 de locuitori și reprezintă cel mai urbanizat județ din țară. În jur de 500.000 de oameni trăiesc în orașe și aproape 200.000 sunt locuitori ai mediului rural. Sunt mulți, atât la oraș, cât și la țară, numai că toamna, când e vremea culesului strugurilor sunt total insuficienți. Și ineficienți! De ce sunt puțini? Răspunsul este simplu și ne-a fost dat de unul dintre primarii județului, Gheorghe Chirciu, ales al comunei Oltina. 
”În comuna noastră au fost vii dar în ultima perioadă a rămas una singură, situată pe vreo 50 de hectare. Din câte știu, munca la vie nu prea are oameni, nu doar la noi, ci în aproape tot județul. Și asta pentru că avem asistați social care refuză să meargă la cules, chiar dacă sunt plătiți foarte bine. Știți că ei primesc de la stat un ajutor în valoare de vreo 150 de lei. Dar, în plus, beneficiază și de asistență medicală gratuită. Practic acesta este motivul pentru care nu vor să-și piardă statutul de asistați social, pentru a beneficia permanent de gratuitate la asistența medicală. De aceea și refuză să meargă la muncă, la culesul viei. La noi în comună sunt în jur de 50-60 de asistați social. Au fost și 200 dar am redus cât s-a putut de mult numărul lor. Iar cei care merg la cules se duc două-trei zile, după care nu mai merg. Spun că au și ei porumb, vii, și au de recoltat. Fac clacă mai multe gospodării și azi sunt la unul, mâine sunt la altul! Cei care au vii mari nu se descurcă singuri și sunt obligați să apeleze la țigani de prin alte părți, aduc din Oltenia și din Moldova, oameni care nu au propriile lor terenuri”, ne-a spus primarul comunei Oltina, Gheorghe Chirciu.
Viile din Murfaltar sunt numeroase
Pentru cine nu știe, toată suprafața de vie situată între Cernavodă și Valu-lui-Traian face parte din podgoria Murfatlar. Este o întreagă regiune viticolă, cu toate că aici există mai multe ferme particulare. Pentru a ne face o imagine complexă, am stat de vorbă cu Panait Trancă, cel care a creat vinurile Noblesse și Elixir.
Înainte de a discuta, am simțit nevoia de a-i studia produsele pe site. Iar aici am găsit câteva cuvinte edificatoare: „La noblesse oblige”, spun francezii. Și noi ne-am simțit obligați să oferim consumatorilor de vin un vin care să-i încânte. Pentru a reuși aceasta, selecționăm cei mai buni struguri din fiecare recoltă, urmărind cu atenție întregul proces al transformării strugurilor în vin.Vinurile din gama Noblesse se remarcă prin terroir-ul arealului Murfatlar și prin măiestria vinificatorului nostru. ”. Ulterior, am stat de vorbă cu Panait Trantu, care ne-a spus că ei au 120 de hectare de vie, iar recoltatul a fost început în data de 22 august. ”Noi mereu începem recoltatul cam primii din țară deoarece aveam un microclimat deosebit. Solul este foarte bun, iar condițiile sunt mai speciale. Cam în 10 zile vom termina recoltatul dar depinde foarte mult de vreme.”, ne-a spus Panait Trantu. El a mai declarat că lucrează cam cu 40-50 de persoane pe zi dar problema zilierilor este una foarte mare. ”Este problemă cu oamenii. Noi avem și din zonă, dar îi aducem și din țară. Ne vin echipe din Oltenia, din Moldova, sunt oameni care vin an de an. Din păcate se împuținează pe an ce trece, iar calitatea lor umană este din ce în ce mai joasă. Cei din vecinătate nu mai vor să vină la muncă deoarece se mulțumesc cu ajutoarele sociale acordate de către primării. Din păcate, este doar vina legislației pentru că le dă aceste ajutoare. Cu acestea nici nu pot trăi, dar nici nu-i lasă să moară.”, ne-a spus Panait Trantu. L-am întrebat câți bani le oferă zilierilor, în condițiile în care asistații social primesc în jur de 150 de lei pe lună. ”Îi plătesc în funcție de cât culeg. Primesc și 70 sau 80 de lei pe zi, în funcție de cât muncește fiecare. Le asigurăm cazarea, iar cu masa se descurcă fiecare.”, a precizat Panait Trantu.
Ferma viticolă Darie se află la Topalu
O altă fermă viticolă cu o suprafață mai mică se află la Topalu și îi aparține fiului fostului vicepreședinte al Consiliului Județean Constanța, Cristian Darie. Această fermă este una dintre cele catalogate mici, deoarece are o suprafață de 29 de hectare. Și aici a început deja de vreo două săptămâni recoltarea dar patronii nu par a avea probleme cu angajații. Am stat de vorbă cu Cristian Darie despre această vie și s-a arătat foarte volubil. ”Noi lucrăm cu oameni din localitățile limitrofe dar, așa cum v-am spus, avem o suprafață relativ mică. Cei care au astfel de vii recoltează manual iar pentru asta apelează la zilieri. Este adevărat că cei cu vii întinse culeg cu combine de recoltat struguri. Dar acestea sunt foarte scumpe, costă sute de mii de euro și își cumpără așa ceva doar cine are vii pe suprafețe mari. Dar eu sunt pentru culesul manual. Culesul mecanic poate afecta calitatea produsului final.”, ne-a spus Cristian Darie.
Viile din sud
Una dintre cele mai mari și mai cunoscute regiuni viticole din Dobrogea se află la Ostrov. Aici a fost înființată cu ani în urmă compania Ostrovit SA, care s-a dezvoltat din ce în ce mai mult. În zonă au ridicat și un hotel și au o suprafață foarte mare acoperită cu vii și cu livezi. 
Potrivit directorului general Constantin Teodor Ilinca, la Domeniile Ostrov există 1500 hectare de vie, dintre care 1200 hectare pentru vin și 300 de hectare pentru struguri, dar au și 500 hectare de livadă, unde se cultivă caiși, piersici, mere, prune, nuci cireși și vișini. Domeniile Ostrov includ două mari centre: Ostrov, cu un total de cinci ferme și o suprafață de circa 600 ha și Lipnita, cu un total de nouă ferme și o suprafata de circa 1000 ha. Potrivit directorului general, la momentul actual se lucrează cu câteva sute de persoane, unele dintre ele din zonă, dar cele mai multe aduse din țară. Cultivarea a început în urmă cu o lună de zile și va mai dura timp de 3-4 săptămâni. În ceea ce privește țările în care se exportă aceste vinuri, Teodor Ilinca ne-a spus că ”piața internă este un consumator foarte bun. Vindem în marile magazine din țară, dar am început să ne extindem și pe internet!”, ne-a spus directorul general.
Avem și producător de vin bio
La Adamclisi există unul dintre cei mai mari producători de vin bio din România. Vinurile sale, care dețin certificate bio încă de prin anul 2009, au intrat pe piață sub denumirea de ”Patrician”, ”Bob cu bob”, 10 (zece), ”Symposion”. Patronul companiei Vifrana, căci despre ea este vorba, este Vasile Frâncu. Cu toate că l-am prins în mijlocul lucrărilor, a fost extrem de amabil și ne-a răspuns întrebărilor. ”Am început recoltarea pe data de 25 august și am lucrat numai manual. A fost o cantitate mare de struguri și sperăm ca producția să fie mai bună decât în orice an. Lucrăm cu săteni din Vlahi dar și cu țigani din Țăndărei. În jur de 50-60 de persoane lucrează zilnic aici. Ieri am terminat deja procesul de recoltare. Anul acesta a fost secetă și strugurii s-au copt mai devreme. Am început recoltarea cu cel puțin două săptămâni mai repede decât în alți ani. Zahărul s-a acumulat foarte repede în struguri, iar aceștia s-au stafidit. Nu mai puteam să întârziem”, ne-a spus Vasile Frâncu. El admite că are vânzări și în țară, dar și peste hotare.
Vedeți că se poate? Dar, cum mereu există un dar, trebuie să știi ce vrei! Iar noi ar trebui să vrem să trăim mai bine, numai că pentru este nevoie să muncim! Cât de greu poate să fie?
