România are 33 de locuri rezervate în noul Parlament European. Același număr pe care îl avem și astăzi în Legislativul Uniunii. Din acest punct de vedere, România este pe locul 6 în UE. Înaintea noastră sunt Germania, Franța, Italia, Spania și Polonia.
La noi, partidele și alianțele politice candidează pe liste închise. Ce înseamnă asta? Asta înseamnă că noi, alegătorii, nu putem schimba ordinea candidatilor de pe lista votată, aşa cum se întâmplă în alte ţări, unde alegătorii pot schimba poziția candidatilor pe lista aleasă sau pot alege candidați propuşi de partide diferite.
În România, avem o singură circumscripţie electorală la nivel national, iar votul ţine cont de reprezentarea proportională. Asta înseamnă că numărul de aleși de la fiecare partid, depinde, în final, de numărul de voturi obținut de formatiunile politice. Dacă vă întrebati cât de importantă este Uniunea Europeană pentru România – răspunsul este cât se poate de simplu. Din 2007 până acum, România a primit peste 95 miliarde euro, fonduri comunitare. Ţara noastră a contribuit cu doar 30 de miliarde euro. Altfel spus, în cei 17 ani de la aderare, România a ieşit pe plus cu 65 de miliarde euro.
Informații generale
Alegerile Europarlamentare au loc o dată la cinci ani, ultimul scrutin fiind în 2019. Europarlamentarele sunt primele alegeri care au loc în anul electoral 2024, urmând a avea loc în acelaşi timp cu alegerile locale.
Autorităţile centrale au decis comasarea alegerilor europarlamentare cu alegerile locale din mai multe motive. În primul rând, se mizează pe costuri mai mici şi pe bătăi mai puţine de cap atât pentru cei implicaţi în mod direct, cât şi pentru alegători. De asemenea, s-a luat în calcul posibilitatea de a afecta mai puţin procesul educaţional în unităţile de învăţământ în care sunt organizate secţii de votare. Nu în ultimul rând, s-a luat în calcul posibilitatea de a avea o prezenţă mai mare la vot la alegerile europarlamentare prin comasarea acestora cu alegerile locale.
Pe lângă reprezentarea interesului României, miza alegerilor europarlamentare este şi una financiară. Un europarlamentar încasează un salariu de aproape 8.000 de euro net, dar beneficiază şi de alte avantaje.
Nu există o diferenţiere între cele câteva sute de europarlamentari. Aceştia beneficiază de acelaşi salariu de bază, indiferent de ţara pe care o reprezintă. Mai mult, trebuie precizat că, după încheierea unui mandat de europarlamentar, politicianul încasează şi o indemnizaţie tranzitorie de aceeaşi valoare cu salariul.
Lupta pentru cele 33 de scaune din PE
La alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024, sute de candidaţi se luptă, practic, pentru cele 33 de locuri de eurodeputaţi pe care România ar urma să le aibă la dispoziţie. Există mai multe alianţe şi formaţiuni politice care şi-au depus deja candidaturile pentru alegerile europarlamentare din acest an.
Astfel, vorbim despre alianţa PSD-PNL, care mizează pe o listă de 43 de candidaţi, AUR, 43 de candidaţi, Alianţa Dreapta Unită (USR, PMP, Forţa Dreptei), 43 de candidaţi, REPER, 43 de candidaţi, S.O.S. România, 43 de candidaţi, PUSL, 43 de candidaţi, UDMR, 43 de candidaţi, Alianţa Politică România Socialistă, 43 de candidaţi, Partidul Alternativa Dreaptă, 43 de candidaţi, Partidul România Mare, 43 de candidaţi, Partidul Noua Românie, 15 candidaţi, Partidul Patrioţilor, 30 de candidaţi, Partidul Naţional Ţărănesc Maniu-Mihalache, 28 candidaţi, Partidul Oamenilor Liberi, un candidat. De asemenea, există şi şase candidaţi care participă la alegerile europarlamentare din postura de candidaţi independenţi: Paula Marinela Pîrvănescu, Vlad Gheorghe, Ilie Cătălin Mustăţea, Nicu Ştefănuţă, Petru Mîndru şi Dumitru Silvestru Şoşoacă.
