Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a declarat joi că pregătirea pentru emiterea voucherelor ce vor fi acordate victimelor infracţiunilor se află într-o fază avansată, fiind deja demarată procedura de achiziţie publică în vederea contractării serviciilor privind emiterea, distribuirea şi decontarea acestor tichete.
“Am făcut în aceste luni mulţi paşi absolut necesari în ceea ce priveşte stabilirea condiţiilor în care vor fi acordate aceste tichete pentru victimele infracţiunilor şi cred că ne putem apropia de momentul în care primele victime ale infracţiunilor vor beneficia de aceste vouchere. Am emis ordinul ministrului justiţiei prin care înfiinţăm Compartimentul de unitate pentru protecţia victimelor în cadrul ministerului. Am dat ordinul ministrului justiţiei prin care se numeşte o comisie interinstituţională alcătuită din cinci membri, pe un mandat de trei ani, pentru a putea selecta entităţile publice şi private înrolate în procedura de distribuire a acestor vouchere. Vreau să vă informez că în componenţa comisiei interinstituţionale intră Ministerul Justiţiei, ANABI, Ministerul Muncii, Ministerul Afacerilor Interne, Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane şi Agenţia Naţională pentru Egalitate de Şanse. În momentul acesta, în care eu comunic cu dumneavoastră, este demarată procedura de achiziţie publică în vederea contractării serviciilor privind emiterea, distribuirea şi decontarea voucherelor”, a precizat Alina Gorghiu, la finalul şedinţei de Guvern.
Ea a menţionat că voucherele sunt acordate victimelor infracţiunilor pentru acoperirea nevoilor urgente.
“E vorba de produse sau servicii de hrană, de cazare, transport medicamente şi materiale sanitare, precum şi materiale de igienă sau de uz personal”, a completat Gorghiu.
Ministrul a explicat şi ce va fi necesar să facă victima unei infracţiuni, după operaţionalizarea sistemului, pentru a beneficia de un astfel de voucher.
“În primul rând trebuie să depună o plângere la poliţie; în al doilea rând, trebuie să depună o cerere de compensare financiară sau o cerere cu un avans din compensaţia financiară sub formă de voucher pentru acoperirea acestor nevoi urgente, cu o estimare a cheltuielilor pentru nevoile urgente la un tribunal în a cărei circumscripţie domiciliază victima. (…) Deja la nivelul fiecărui tribunal avem constituită comisia pentru acordarea de compensaţii financiare victimelor infracţiunilor, iar această comisie primeşte cererea, o soluţionează un complet de doi judecători şi, dacă este întemeiată, se stabileşte cuantumul acestui voucher”, a declarat Gorghiu.
Potrivit ministrului Justiţiei, valoarea unui voucher nu poate depăşi cinci salarii minim brute pe ţară, adică maxim 16.500 lei.
“Aceste vouchere se comunică, se distribuie victimelor prin intermediul instituţiilor şi autorităţilor publice competente, precum şi prin intermediul asociaţiilor şi fundaţiilor cu obiect de activitate în domeniul asistenţei şi protecţiei victimelor şi asistenţei sociale, selectate şi implicate în procedura de distribuire a voucherelor. Tocmai vă spuneam că acum suntem în procedură de achiziţie publică pentru a stabili cine face aceste proceduri. Victima, cu hotărârea definitivă, se prezintă la oricare din entităţile menţionate şi în 72 de ore maxim primeşte acest voucher”, a afirmat Gorghiu.
Voucherele urmează să fie acordate în baza Hotărârii 541/2023 pentru aprobarea Metodologiei de emitere, distribuire şi decontare a voucherelor destinate victimelor infracţiunii, pentru stabilirea cuantumului acestora, precum şi a criteriilor de selectare a entităţilor publice şi private înrolate în mecanismul de acordare şi pentru completarea HG 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei.
Conform MJ, beneficiarii ar urma să fie persoanele asupra cărora a fost săvârşită o tentativă la infracţiunile de omor şi omor calificat, prevăzute la articolele 188 şi 189 din Codul penal, o infracţiune de vătămare corporală, prevăzută la articolul 194 din Codul penal, o infracţiune intenţionată care a avut ca urmare vătămarea corporală a victimei, o infracţiune de viol, act sexual cu un minor şi agresiune sexuală, prevăzute la articolele 218 – 220 din Codul penal, o infracţiune de trafic de persoane şi trafic de minori, prevăzute la articolele 210 şi 211 din Codul penal, o infracţiune de terorism, precum şi orice altă infracţiune intenţionată comisă cu violenţă.
